sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Cleopatra

      Istoria Egiptului Antic costituie o atracţie permanentă pentru contemporani. Ea captivează prin farmecul misterelor şi al enigmelor care asteaptă  să fie elucidate dar şi prin aspectele neobişnuite specifice acesteia.
        Egiptul vremurilor antice rămâne o sursă inepuizabilă de informaţii surprinzătoare între care un loc aparte îl ocupă cele referitoare la Cleopatra. S-a născut în ianuarie, anul 69 î.Hr. Devenind la moartea tatălui său, regele Ptolemeu al XII-lea ( 51 î.Hr.), Cleopatra a VII-a a Egiptului, ea a fost ultimul faraon al Egiptului Antic.
      Făcea parte din Dinastia Ptolemaică, de origine grecească, dinastie ce a condus Egiptul după moartea lui Alexandru cel Mare. Membrii acestei dinastii vorbeau limba greacă, refuzând vehement să se exprime în limba egipteană. Din acest motiv, ambele limbi erau folosite în redactarea documentelor oficiale. Însă spiritul nonconformist al Cleopatrei a contrastat cu convingerile conservatoare ale familiei din care provenea. Astfel, ea a învăţat şi utilizat limba egipteană şi, în plus, a îmbrăţişat cultura ţării reprezentându-se ca reîncarnarea zeiţei egiptene Isis.
       Cleopatra a fost considerată dintotdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume. În limba greacă, "Cleopatra" semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece "preferata tatălui" în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra vorbea şapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educaţie aleasă.
      Ea a avut mai mulţi fraţi, iar unul dintre aceştia, Ptolemeu al XIII-lea,  a urcat pe tron odată cu ea, însă sub titlul oficial de soţ al Cleopatrei. La scurt timp aceasta a avut neînţelegeri atât cu fratele cât şi cu sora sa, care au dus în anul 48 î.Hr. la un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-şi atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, războiul civil roman a ajuns şi în Egipt.
    
       Iulius Caesar a ajuns la scurt timp în Alexandria şi, după ce a descoperit moartea duşmanului său, Cneus Pompeius Magnus, a decis să restabilească ordinea în Egipt. Începând cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel incât Cleopatra a căutat să-şi atingă scopurile politice intrând în graţiile lui Iulius Caesar. Ea a atras atenţia puternicului lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iese învingătoare din acest conflict şi rămâne la domnie alături de un alt frate de al său,Ptolemeu al XIV-lea.
     În iunie 47 î.Hr., Cleopatra a avut un fiu despre care a pretins ca este al lui Caesar şi pe care l-a botezat Caesarion. La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Caesar a fost întâmpinat de Cleopatra şi fiul ei. 
     După ce Caesar a fost asasinat in martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după întoarcerea ei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit de sora sa. Regina şi-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Caesarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).
      Odată cu asasinarea lui Caesar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar şi moştenitorul ales de acesta, Marc Antonius, un general puternic şi Lepidus, un om de stat roman. Marc Antonius a preluat administraţia provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, in Asia Mică, pentru a răspunde acuzaţiilor potrivit cărora ar fi susţinut duşmanii lui Antonius. Cleopatra voia să îl facă pe acesta aliat, aşa cum îi fusese înainte Caesar. Reuşind să-l seduca, se întoarce împreuna cu el la Alexandria unde au petrecut iarna împreună. In 40 î.Hr. Marc Antonius s-a întors la Roma şi s-a căsătorit cu sora lui Octavian, într-o încercare de a-şi repara alianţa cu fratele acesteia. În 37 î.Hr. acesta s-a despărţit de ea şi a călătorit spre est, făcând aranjamente astfel încât Cleopatra sa i se poată alătura în Siria.
      

      După alţi câţiva ani de tensiune, Octavian i-a declarat război Cleopatrei şi în consecinţă lui Antonius. După lupte grele, Cleopatra şi-a încălcat angajamentul asumat faţă de Antonius şi a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei, forţele terestre ale lui Antonius capitulând. După această bătălie Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Antonius, fiind informat că regina a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, a venit la el un alt mesager care i-a spus că regina era încă în viaţă. Acesta a cerut să fie trasportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta să facă pace cu Octavian, apoi a murit în braţele iubitei sale.
      După sosirea triumfală a romanilor, Cleopatra a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei. Când a aflat că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, s-a pregătit pentru o moarte demnă de o regină. Ea s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., prin muşcături de viperă sau de cobră, simbolul coroanei faraonilor. Alţi cercetători spun însă că a fost omorâtă de Octavian, printr-o lovitură de sabie, sau punându-i otravă în apă.
      Moartea ei legendară şi felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambiţiile ei privind gloria Egiptului elenistic şi opoziţia faţă de Imperiul Roman, o consacră drept una dintre cele mai celebre femei din istorie.


  • Stacy Schiff - "Cleopatra. Povestea fascinanta a ultimei regine a Egiptului"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu