În secolul III î.Hr., în Extremul Orient, apare în istorie figura lui Tsin Che Huang Ti (Qin Shi Huang Ti ), suveran înzestrat cu deosebite calităţi, unificatorul regatelor din epocă, după al cărui nume şi-a luat denumirea şi noua ţară: China. Primul Împărat August (Shi Huang Ti), cum se va numi din 221 î.Hr., a marcat începuturile Chinei Imperiale, o perioadă care a durat până la căderea dinastiei Qin, în 1912.
Moştenirea lăsată de prima dinastie Qin este de o imortanţă capitală pentru întreaga istorie a Chinei. Titlul imperial a putut să supravieţuiască timp de mai mult de două milenii în ciuda amintirii odioase pe care a lăsat-o cel care l-a purtat primul, pentru că el corespunde imaginii unei unităţi a ţinuturilor Chinei, care rămâne un model şi în zilele noastre. Adevărata obsesie a conducătorilor chinezi a fost mereu efortul către unificare al cărui model şi arhetip se regăsesc în acţiunile lui Qin Shi Huang Ti.
Realitatea vieţii împăratului a fost mult timp învăluită în mister. Pentru două milenii, singurele informaţii detaliate proveneau dintr-o singură lucrare istorică elaborată la circa 100 de ani de la moartea lui, cronicile marelui istoric Sima Qian. Descoperirile arheologice din anul 1974 au sprijinit legenda şi au demonstrat veridicitatea ei. Regele anterior al statului Qin a murit după o scurtă domnie de trei ani şi a fost urmat la tron de fiul sau, Ying Zheng, viitorul Qin Shi Huang Ti, care avea 13 ani la data respectivă.
Un rol important pentru viitorul regatului Qin îl va juca un tânăr învăţat pe nume Li Su. Acesta ajunge la curtea lui Ying Zheng şi este angajat de ministrul său. În timpul audienţei la rege, pe care a reuşit să o capete la un moment dat, Li Su l-a sfătuit pe acesta să distrugă de pe faţa pământului stăpânii feudali şi să unifice întreaga lume sub sceptrul său. Cuvintele învăţatului au trezit în Ying Zheng conştiinţa faptului că a lui este adevărata putere pe care o va folosi cu mult curaj în următorii zece ani. El a continuat cuceririle predecesorilor săi cu atâta sălbăticie, încât până în anul 221 î.Hr. a reuşit să supună China în întregime şi a determinat regatele feudale să implore îndurare. Le-a cerut miniştrilor săi să-i găsească un titlu care să fie pe măsura meritelor sale. După îndelungate dezbateri, aceştia i-au propus titlul de Suveran August (Huang Ti), pe care l-a adoptat, hotărând să fie numit Primul Suveran August (Shi Huang Ti).
Este interesant că un mare învingător pe câmpul de luptă reuşeşte să fie în egală măsură un formidabil administrator şi are timp să se lupte şi cu eternitatea. Simţindu-se mandatat de divinitate, traversează, cucereşte şi supune văi şi munţi pe care îi inscripţionează cu table uriaşe care să-i consacre autoritatea faţă de supuşi, dar şi să-l fixeze în eternitate. Crede în astrologie, şi o ridică la rang de credinţă imperială , îşi ghidează acţiunile politice după evenimentele cosmice, orientează palate după stele, viziunea sa încorporează şi asimilează geograficul cu miticul, China sub el devine un tărâm sacru.
În 215 î.Hr. Primul Împărat al Chinei porneşte într-un turneu de inspecţie prin imperiul său, care pentru prima dată este o ţară pacificată şi sigură. Milioane de soldaţi lăsaţi la vatră sunt astfel disponibili pentru alte sarcini şi Qin Shi Huang Ti plănuieşte construirea celui mai mare proiect al antichităţii: Marele Zid Chinezesc, o barieră de nepătruns în China.
Unificând China, asigurându-i securitatea împotriva barbarilor din Nord, şi consolidându-i ordinea internă, ce-i drept, prin teroare, Qin Shi Huang Ti s-a putut concentra asupra unui alt proiect de o importanţă capitală pentru orice chinez şi cu atât mai mult pentru un împărat, un proiect legat de viaţa de dincolo. Împăratul a luat hotărârea de a-şi construi cel mai opulent mormânt realizat până atunci în China, pe măsura neasemuirii realizărilor sale.
Mormântul lui Qin Shi Huang Ti, o piramidă retezată în formă de pătrat, era de mult cunoscut şi localizat din descrierile lui Sima Qian, istoricul de curte al dinastiei următoare. Dispărut la doar 49 de ani, măsurile sale şi-au pus amprenta asupra civilizaţiei chineze timp de mai bine de 2000 de ani.
Descoperirile relativ recente (1974) au scos la lumină 7500 de statuete din teracotă, în mărime naturală, pictate după modele reale. Ele par să certifice că acest ultim lăcaş al său era gigantic, paradisiac, plin de obiecte scumpe şi înconjurat de râuri de argint viu, arcuri şi picturi magistrale.
Qin Shi Huang Ti a lăsat o moştenire aşa cum nu s-a mai văzut, o naţiune unificată cu o singură limbă scrisă care este încă folosită, un sistem de administraţie care supravieţuieşte şi astăzi şi un Mare Zid care stă în picioare, dar mai mult decât orice, Qin Shi Huang Ti a creat ideea de China, un singur popor şi o singură ţară, realizări prin intermediul cărora dorinţa sa de imortalitate a fost îndeplinită în cele din urmă.
- Bibliografie : John Man - "Armata de teracota. Primul Imparat al Chinei si nasterea unei natiuni"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu